Soare!

Ieri taie astăzi coase mâine vine primăvara e ca-n iarna car și vara sanie sau pe-acolo nimic nu se compară cu rotundul sau se compară pe risc propriu (unghiurile sunt și ele dar sunt de vedere și au adesea convenabil vicii) Soare! bate (pe) câmpii îi zburdă însuflețirea-n pătratul înghețat al capului și până-n buricul fiecărui deget un fel de iarna centripetal și vara centrifugal așa se lasă dusă până la urmă în ritm de samba organicist nici prea foarte nici foarte prea cu trup și-ntr-un suflet ba-n milioane de suflete celulare de-asta să taie ieri și să coasă astăzi îi trebuie presant de iminent așa cum simte că ajută la curbura neapărată a improbabilei eternități.